Reactia Comisiei Europene: "Romania nu poate fi contributor net la bugetul UE"
Purtatorul de cuvant al Comisarului european pentru programare financiara si buget a explicat in exclusivitate pentru EurActiv.ro cum se calculeaza ce platim si ce primim de la Uniunea Europeana si in ce moment trebuie sa tragem linie. Reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor au si ei un cuvant de spus in aceasta problema.
"Nici o tara din cele care au aderat in mai, 2004, nu a fost contributor net la bugetul UE in toti acesti ani. In concluzie, nu exista nici un motiv in baza caruia sa putem spune ca Romania sau Bulgaria ar putea fi contributori neti la bugetul UE”, a explicat pentru EurActiv Robert Soltyk, purtatorul de cuvant al Comisarului european pentru programare financiara si buget, Dalia Grybauskaite. Declaratiile au fost facute ca reactie la un articol publicat in presa romaneasca a carui concluzie a fost ca tara noastra pierde bani, si nu castiga, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana.
„O asemenea concluzie, la doar 6 luni dupa aderare, este prematura si poate induce in eroare", a precizat Soltyk. Doar la sfarsitul anului se poate formula o concluzie in acest sens. Spre exemplu, platile pentru agricultura din 2007, se vor efectua abia la inceputul lui 2008.
In prezent, pentru Romania este importanta continuarea programelor de preaderare, spune Robert Soltyk.
In articolul amintit, care aborda problema contributiei la bugetul UE, a fost citat si un oficial din cadrul MEF, Stefan Ciobanu, director in cadrul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale. Contactat de EurActiv.ro, acesta si-a expus punctul de vedere:
"Calculele sunt facute cu Comisia Europeana, in asa fel incat, nicio tara proaspat aderata si care beneficiaza de fonduri structurale sa nu devina contributor net. Cel putin cat platim la Comisie, atat va intra", spune Stefan ciobanu.
Banii pe care Romania ii va primi din fondurile de preaderare si postaderare anul acesta vor acoperi contributia, sustine el.
Astfel, intrarile garantate pentru 2007 din fondurile structurale sunt de 400 milioane de euro, reprezentand plati in avans. La acestea se adauga aproximativ 150 milioane de euro din fondurile pentru agricultura, plus 660 milioane din fondurile de preaderare Phare, ISPA si Sapard (cu mentiunea ca acestea vor fi mai mari in a doua jumatate a anului 2007). Pe langa acestea, mai sunt facilitatile Schengen, de aproximativ 10 milioane de euro si facilitatile de tranzitie.
Drept urmare, "la sfarsitul anului balanta se echilibreaza si iese pe plus, garantat", sustine directorul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.
"Trebuie sa asteptam sfarsitul anului sa putem trage linie, pana atunci orice calcule sunt premature si pot fi doar speculatii", a concluzionat Ciobanu.
Pentru articolul in baza caruia au fost formulate reactiile Comisiei si ale Ministerului Economiei si Finantelor click aici.
Camelia Moga, Ioana Morovan
EurActiv.ro
de Elena V 31 Iul 2007 19:36
Cei care pretind ca "cel putin cati bani ies tot atatia intra" ar trebui sa depuna un efort in plus pentru a ne convinge ca argumentul cu pricina e suficient. Jocurile cu suma nula in teoria economica sunt rare: ies bani obtinuti din taxarea companiilor care functioneaza pe baze competitive; intra bani care pot fi sau nu distribuiti in mod adecvat. Este clasica problema a redistributiei care poate fi ineficienta mai ales cand statul are o implicare asa de mare. Prin urmare nu cantitatile sunt cele care ar trebui sa ne nelinisteasca ci felul in care banii vor fi reinvestiti. Unii vor pierde, altii vor castiga: e cam greu sa pui in aceeasi ecuatie cele doua categorii de jucatori, e adevarat. Dar consensul si solidaritatea sociala necesare pentru a impaca cele doua tipuri de jucatori pot fi obtinute printr-o mai mare transparenta si sinceritate in ce priveste efectele acestor miscari de fonduri.